Multi oameni isi inchipuie propriile corpuri in timpul somnului ca masinile parcare pe timpul noptii – imobile, cu motoarele oprite, farurile inchise. Insa, dimpotriva, somnul este o stare extraordinar de complexa. In timp ce dormim, muschii se contracta si se relaxeaza alternativ; pulsul, temperatura corporala si presiunea sangelui cresc si scad; anumite substante esentiale pentru buna functionare a organismului trec prin sange; creierul nostru „regizeaza” povesti fantastice, cu personaje, actiune si intriga.

 

Interesant este faptul ca nu adormim pur si simplu, ci ne afundam treptat in diverse niveluri. Cand inchidem ochii, alunecam in primul stadiu numit somnul linistit, in care creierul nostru produce semnale rapide, iregulare si tensiunea musculara scade. In acest stadiu, inca respiram normal si ganduri zilnice inca ne trec prin minte. Daca ne trezeste cineva, s-ar putea sa ne dezmeticim rapid si chiar sa negam ca am fi adormit.

In stadiul al doilea al somnului linistit, valurile de semnale transmise de creier devin mai largi, marcate de descarcari ocazionale de activitate electrica. In acest moment, am trecut granite dintre stare de a fi treaz (cunostinta) si somn. Daca cineva ne-ar ridica pleoapele, nu ne-am trezi deoarece ochii nu mai raspund la stimul externi in aceasta faza. Pe masura ce ne afundam in stadiul 3, valurile de semnale cerebrale devin mai rare dar mai ample. In acest stadiu de somn adanc, functiile vitale ale organismului incetinesc si mai mult. Alunecand in stadiul 4, ajungem in cel mai adanc somn si cea mai profunda stare de inconstienta.

Prin intermediul unei EEG (electroencefalograma) s-ar observa faptul ca valurile de semnale cerebrale sunt extrem de rare si ample. In aceasta faza, suntem atat de rupti de lume incat nici macar o furtuna nu ne-ar putea trezi. Insa aceasta calatorie in lumea somnului si a uitarii dureaza de obicei mai mult de o ora, dupa care incepem sa mergem in sens invers, trecand din nou prin aceleasi stadii ale somnului, desi nu pana la trezire, dar cel putin pana intr-o stare de somn activ. In aceasta faza, ochii se misca sub pleoape, motiv pentru care stadiul este cunoscut si sub numele de somn cu Miscare Rapida a Ochilor (MRO sau in engleza REM- Rapid Eye Movement), in timp ce primele stadii ale somnului linistit sunt numite non-MRO.

In timpul somnului activ cu MRO, activitatea cerebrala seamana mai mult cu cea din timpul zilei cand suntem treji, decat cu cea din timpul somnului linistit. Grupele mari de muschi ale trunchiului, bratelor si picioarelor sunt paralizate, desi degetele de la maini si picioare se pot misca. Respiratia este sacadata, iar viteza sangele din creier se accelereaza. Somnul activ cu MRO este momentul in care avem vise intense, din care ne reamintim fragmente daca suntem treziti bursc. Dupa aproximativ 10 minute de somn activ, alunecam din nou pe scara somnului linistit.

In total, intregul ciclu de stadii MRO si non-MRO dureaza in jur de 90 de minute. In prima parte a noptii, dureaza mai mult starea in stadiile profunde ale somnului linistit, in timp ce in a doua jumatate a noptii predomina somnul activ cu MRO. Pana dimineata cand ne trezim, parcurgem acest circuit al somnului de 4 sau 5 ori. Aceasta schema se modifica treptat, insa, de-a lungul vietii. Din copilarie pana la maturitate perioadele de somn MRO ajung la mai putin de un sfert din durata unei nopti.

Deja pana la 30 de ani, barbatii petrece tot mai putin timp in stadiul cel mai adanc al somnului linistit, in timp ce femeile incep sa doarma mai putin profund in jurul varstei de 50 de ani. La 65 de ani, persoanele de ambele sexe se afla in somn profund numai jumatate din durata la care se aflau la 25 de ani. Astfel, se ajunge ca stadiile de somn mai usor sa creasca in ultima parte a vietii, in timp ce somnul activ scade la numai aproximativ o cincime din durata totala a somnului.